De ce cred într-o Răpire înainte de Necaz
(Studiu biblic bazat pe 1 Tesaloniceni 4:13-18, Ioan 14:1-4, 1 Corinteni 15:51-58)
Sunt vremuri tulburi. O lume confuză, plină de teamă, necredință și întuneric spiritual.
Dar în mijlocul acestei furtuni, Biblia ne lasă o promisiune care strălucește mai tare ca orice:
„Apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi totdeauna cu Domnul.” (1 Tes. 4:17)
Aceasta este nădejdea Bisericii.
Aceasta este „fericita noastră nădejde” (Tit 2:13) – Răpirea!
Și eu cred că Răpirea va avea loc înainte de Necaz, înainte ca mânia lui Dumnezeu să se verse peste lume.
De ce? Pentru că Biblia o spune. Nu tradiția, nu teologia modernă, ci Cuvântul scris al lui Dumnezeu.
-
A) Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu
Temelia credinței mele nu este opinia nimănui, ci Scriptura.
Cele 66 de cărți inspirate de Duhul Sfânt sunt infailibile, vii și lucrătoare.
„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos…” (2 Tim. 3:16)
Dacă Dumnezeu a spus ceva, atunci El va împlini.
Cuvântul Său nu este o legendă, ci un legământ.
-
B) Biblia trebuie interpretată literal
Dumnezeu vorbește clar, nu în coduri.
Când Scriptura spune „Isus vine pe nori”, nu e poezie – e profeție.
Când spune „o mie de ani”, nu e simbol – e o realitate viitoare.
Da, există parabole și simboluri, dar întotdeauna Biblia explică sensul lor.
Dumnezeu nu joacă jocuri de cuvinte cu noi; El vrea ca poporul Său să știe ce urmează.
-
C) Israel și Biserica sunt două entități diferite
Una este Mireasa – Biserica, cumpărată prin sângele lui Isus.
Alta este poporul ales – Israel, căruia Dumnezeu i-a promis restaurarea.
Planul lui Dumnezeu pentru Israel merge mai departe, dar Biserica are o chemare cerească.
Noi nu vom moșteni pământul restaurat, ci vom fi cu Domnul în slavă.
-
D) Mileniul este literal – o mie de ani
Biblia vorbește de o domnie de o mie de ani (Apoc. 20).
Nu e simbolic, nu e figurativ.
Este timpul în care Isus va domni pe tronul lui David și va împlini toate promisiunile făcute lui Israel.
-
E) Necazul este literal – șapte ani
Daniel 9:27 ne vorbește despre un legământ făcut de Anticrist pentru „o săptămână” de ani – adică 7 ani.
Apocalipsa confirmă această perioadă prin expresii ca „1260 de zile”, „42 de luni”, „o vreme, vremi și jumătate de vreme”.
Necazul nu e o simplă perioadă grea – e vremea mâniei lui Dumnezeu asupra unei lumi care L-a respins.
Și Dumnezeu nu-Și varsă mânia peste copiii Lui.
-
F) Isus se va întoarce fizic pe Pământ
Da, Isus va reveni literal, vizibil, cu slavă mare.
„Și picioarele Lui vor sta, în ziua aceea, pe Muntele Măslinilor…” (Zah. 14:4)
Dar această întoarcere este A Doua Venire, nu Răpirea.
Sunt două evenimente diferite.
-
G) Biblia învață clar despre Răpire
„Apoi noi, cei vii… vom fi răpiți…” (1 Tes. 4:17)
Cuvântul grecesc „harpazo” înseamnă „a smulge, a ridica, a lua afară din pericol”.
Răpirea este intervenția lui Dumnezeu care scoate Biserica din lume înainte ca judecata să cadă.
Nu e o evadare, e o eliberare.
1) Răpirea și A Doua Venire sunt evenimente diferite
-
La Răpire, credincioșii se ridică în văzduh.
La A Doua Venire, Isus coboară pe pământ.
-
La Răpire, El vine pentru Biserică.
La A Doua Venire, El vine cu Biserica.
-
La Răpire, lumea continuă.
La A Doua Venire, lumea este judecată.
A le confunda înseamnă a pierde esența: una e mângâiere, cealaltă e judecată.
2) Răpirea este iminentă — se poate întâmpla oricând
„Vegheați, dar, căci nu știți în ce zi va veni Domnul vostru.” (Mat. 24:42)
Nimic nu mai trebuie să se împlinească înainte ca Isus să vină pentru Biserică.
Trâmbița poate suna azi, mâine, acum.
A Doua Venire, însă, are semne clare – Anticrist, Templul, judecăți.
Răpirea nu are semne – doar o trâmbiță.
3) Răpirea are loc când este „înlăturat Cel ce oprește”
2 Tesaloniceni 2:6-7 ne arată că Duhul Sfânt, care lucrează prin Biserică, oprește manifestarea deplină a răului.
Când Biserica va fi luată, Anticrist va fi descoperit.
Deci, Răpirea precede Necazul.
4) Necazul este pentru Israel, nu pentru Biserică
„Este o vreme de necaz pentru Iacov; dar Iacov va fi izbăvit din ea.” (Ieremia 30:7)
Necazul este numit „vremea necazului lui Iacov”, nu „vremea necazului Bisericii”.
Scopul lui Dumnezeu este să-l aducă pe Israel la pocăință și să pedepsească necredința lumii.
Biserica are alt destin: cerul.
5) Biserica nu este rânduită la mânie
„Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea prin Isus Hristos.” (1 Tes. 5:9)
„Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi de ceasul încercării.” (Apoc. 3:10)
Cine e păzit? Cel credincios.
Cine scapă? Mireasa curată.
Cine pleacă? Cei care veghează.
6) Toți cei 7 ani reprezintă mânia lui Dumnezeu
Isus Însuși deschide sigiliile în Apocalipsa 6.
Trâmbițele și potirele sunt judecăți divine.
De la începutul Necazului, pământul va simți urgia lui Dumnezeu.
Dacă Biserica ar fi acolo, ar însemna că Dumnezeu își pedepsește propriii copii – dar asta contrazice harul.
7) Biserica nu apare în pasajele despre Necaz
Din Apocalipsa capitolul 6 până la 18 – tăcere totală despre Biserică.
Este absentă, pentru că a fost luată!
Apoi, reapare în capitolul 19 – nu suferind, ci în slavă, la nunta Mielului.
8) În timpul Necazului, Biserica are altă lucrare
În cer, Biserica trece prin:
-
Judecata răsplătirilor (2 Cor. 5:10)
-
Cina nunții Mielului (Apoc. 19:7-9)
-
Pregătirea pentru întoarcerea cu Isus (Apoc. 19:14)
Pe pământ – haos.
În cer – nuntă.
9) După Necaz trebuie să existe oameni nemântuiți
Dacă Răpirea ar fi la sfârșitul Necazului, toți credincioșii ar fi glorificați.
Dar Biblia vorbește despre oameni în trupuri muritoare care intră în Mileniu.
Deci Răpirea nu poate fi post-tribulaționistă.
10) Dumnezeu îi scapă mereu pe cei drepți de judecată
Noe a fost salvat de potop.
Lot a fost scos din Sodoma.
Rahav a fost cruțată la Ierihon.
Tot așa, Biserica va fi ridicată înainte ca focul să cadă.
11) Răpirea pre-tribulaționistă are rădăcini vechi
Nu este o invenție modernă.
Scriitori și părinți ai Bisericii timpurii vorbeau despre revenirea iminentă a lui Isus.
Cuvântul lui Dumnezeu este același:
„Vino curând, Doamne Isuse!” (Apoc. 22:20)
Concluzie
Răpirea nu este o teorie. Este o speranță.
Nu este un basm, ci o promisiune.
Isus vine curând.
Trâmbița va suna.
Și cei care-L iubesc vor fi ridicați în slavă.
Să nu fim prinși dormind.
Să ne trăim credința cu seriozitate.
Să ne curățim inimile.
Pentru că Răpirea nu e pentru cei perfecți,
ci pentru cei pregătiți.
„Și astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiați-vă, dar, unii pe alții cu aceste cuvinte.”
1 Tesaloniceni 4:17-18
